Definita cuvantului organicism
ORGANICÍSM s. n. 1. concepție sociologică potrivit căreia societatea omenească ar fi un organism analog cu cel biologic. 2. teorie în biologia contemporană care afirmă că forma organismelor este în același timp materială și spirituală, toate celulele având judecată. 3. teorie care susține că orice maladie provine dintr-o leziune organică. (< fr. organicisme)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu organicism
AUTOHTONÍSM s. n. Ansamblu de trăsături autohtone; p. ext. exagerare a trăsăturilor specifice unei colectivități naționale. [Pr.: a-u-] – Autohton + suf. -ism. Vezi definitia »
AZEOTROPÍSM s. n. Proprietate a unui amestec lichid de a fi format din componenți care fierb toți la aceeași temperatură, dând vapori cu aceeași compoziție ca a amestecului lichid din care provin; azeotropie. [Pr.: -ze-o-] – Din fr. azéotropisme. Vezi definitia »
REGIONALÍSM s. n. 1. cuvânt, construcție etc. specifice unei regiuni; provincialism. 2. doctrină politică și socială care tinde să acorde o oarecare autonomie regiunilor, provinciilor unei țări. (< fr. régionalisme) Vezi definitia »
DEMOCRATÍSM s.n. Ansamblul principiilor care exprimă și asigură libertățile democratice. [< fr. démocratisme]. Vezi definitia »
SOCIOLOGÍSM s. n. orientare ideologică ce tinde să subordoneze sociologiei cercetarea întregii realități sociale. ♦ ~ vulgar = denumire generică pentru diferite forme de interpretare simplistă a fenomenelor culturii spirituale, constând în ignorarea specificității și relativei independențe a suprastructurii față de baza economico-socială. (< fr. sociologisme, rus. soțiologizm) Vezi definitia »