Definita cuvantului organogeneză
ORGANOGENÉZĂ s. f. proces de formare a organelor într-o ființă pe cale de dezvoltare; organogenie. (< fr. organogenèse)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu organogeneză
țélină (-ne), s. f. – Plantă rădăcinoasă (Apium graveolens). – Var. înv. selina. Mr. selin. Mgr. σέλινον (Tiktin; cf. Vasmer, Gr., 130), prin intermediul sl. selina; alterarea consonantismului se datorează poate falsei analogii cu următorul cuvînt. Este dubletul lui țeler, din sb. seler ‹ germ. Sellerie, cf. săs. Zäller. Vezi definitia »
ANTIPIRÍNĂ s.f. Medicament amărui, folosit ca antipiretic și analgezic. [< fr. antipyrine, cf. gr. anti – contra, pyr – foc, febră]. Vezi definitia »
zgrăbúnță (pop.) s. f., g.-d. art. zgrăbúnței; pl. zgrăbúnțe Vezi definitia »
SARCOPLÁSMĂ s.f. (Anat.) Citoplasma fibrei musculare. [< fr. sarcoplasma, cf. gr. sarx – carne, plasma – formație]. Vezi definitia »
VIULÍȚĂ, viulițe, adj. f. (În expr.) Vie-viuliță = vie, nevătămată. – Din viu2 + suf. -ul-iță. Vezi definitia »