ATLÉTIC, -Ă I. adj. referitor la atletism. II. s. f. ~ ușoară = atletism; ~ grea = sportul cu halterele. (< fr. athlétique, lat. athleticus) Vezi definitia »

DÓRIC, -Ă adj. 1. ordin ~ = ordin arhitectonic în Grecia antică, caracterizat prin robustețe și sobrietate, prin coloane fără bază, cu friza decorată cu triglife și metope. ◊ (despre elemente arhitecturale, clădiri) în stil doric. 2. (muz.) mod ~ = mod melodic a cărui scară muzicală se deosebește de cea a modului minor natural prin faptul că treapta a 4-a urcată, în loc să formeze cu tonica o sextă mică, formează o sextă mare. (< fr. dorique, lat. doricus, gr. dorikos) Vezi definitia »

POLÉNIC, polenici, adj. (În sintagma) Sac polenic = fiecare dintre cavitățile din anterele staminelor în care se formează polenul. [Var.: polínic adj.] – Polen + suf. -ic. Cf. fr. pollinique. Vezi definitia »

DIAFRAGMÁTIC, -Ă adj. în formă de diafragmă, schematic, grafic. (< fr. diaphragmatique) Vezi definitia »

ELECTROFORÉTIC, -Ă, electroforetici, -ce, adj. (Fiz.) Referitor la transmisia particulelor în medii lichide sub influența unui câmp electric. – Din fr. électrophorétique, engl. electrophoretic. Vezi definitia »