Definita cuvantului ortoepie
ORTOEPÍE s. f. ansamblu de reguli proprii unei limbi, pronunțare corectă a cuvintelor; parte a lingvisticii care studiază aceste reguli. (< fr. orthoépie, lat., gr. orthoepia, germ. Orthoepie)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu ortoepie
TELECOBALTERAPÍE s. f. tratament al tumorilor efectuat de la distanță cu radiații emise de cobaltul radioactiv. (< fr. télécobalthérapie) Vezi definitia »
FITOLOGÍE s.f. Botanică. [Gen. -iei. / < fr. phytologie, cf. gr. phyton – plantă, logos – știință]. Vezi definitia »
HELIOPLASTÍE, helioplastii, s. f. Procedeu de gravură fotografică prin care se obțin planșe gravate în relief. [Pr.: -li-o-] – Din fr. hélioplastie. Vezi definitia »
umivánie (-ii), s. f. – Spălare. Sl. umyvanije (Tiktin). – Sec. XVIII, înv. – Der. umivaniță, s. f. (lavabou, lighean), din sl. umyvalĭnica, înv. Vezi definitia »
DÁFIE, dafii, s. f. (Reg.) Snoavă. – Din scr. davija. Vezi definitia »