PERILÍMFĂ s. f. Lichid care se găsește între labirintul osos și labirintul membranos al urechii interne. – Din fr. périlymphe. Vezi definitia »

ZÓNĂ, zone, s. f. 1. Fiecare dintre cele cinci mari diviziuni ale globului terestru, delimitate în funcție de poli, de cercurile polare și de tropice și caracterizate printr-o climă specifică. Zonă temperată. Zonă ecuatorială. ♦ (Astron.) Fiecare dintre părțile cerului corespunzătoare celor cinci zone (1) ale Pământului. 2. Porțiune dintr-o întindere, dintr-un ansamblu, dintr-un tot, delimitată pe baza unor caracteristici distinctive, a unor împrejurări speciale, a unei destinații determinate etc. 3. (Geom.) Parte din suprafața unei sfere cuprinsă între două paralele. 4. (Fiz.) Bandă de frecvență în care oscilațiile au anumite caractere comune. – Din fr. zone. Vezi definitia »

CATASTRÓFĂ, catastrofe, s. f. Eveniment tragic de mari proporții, cu urmări dezastruoase; dezastru, nenorocire, calamitate; tragedie. – Din fr. catastrophe, lat. catastropha. Vezi definitia »

BLEFAROSTENÓZĂ s. f. îngustare a pleoapelor. (< fr. blépharosténose) Vezi definitia »

TERMOLÍZĂ s. f. (Biol.) Complex proces fiziologic prin care organismul pierde surplusul de căldură; termodispersie. – Din fr. thermolyse. Vezi definitia »