GÁȘĂ, gașe, s. f. (Mar.) Ochi de dimensiuni mari, executat la capătul unei parâme. – Din fr. gâche. Vezi definitia »

ZAVÉSCĂ s.f., g.-d. art. zavéștii Vezi definitia »

ROMANÍSTICĂ s. f. Disciplină lingvistică și filologică ce se ocupă cu studiul (comparativ al) limbilor romanice. – Din germ. Romanistik. Vezi definitia »

CÓXĂ, coxe, s. f. 1. (Anat.) Coapsă. 2. (Zool.) Unul dintre segmentele picioarelor la artropode. – Din lat. coxa. Vezi definitia »

crâmpiță, crâmpițe, s.f. (reg.) 1. încurcătură la rost în firele cu care se urzește sau se țese; încâlcitură, nod. 2. (fig.) piedică, obstacol, greutate, opăceală. 3. greșeală, sminteală; vițiu, defect, cusur. 4. încurcătură, neînțelegere, bucluc, necaz, ceartă, belea, boacănă; pricină, cauză. Vezi definitia »