Definita cuvantului oxigen
OXIGÉN s. n. element chimic gazos, inodor, incolor și insipid, indispensabil respirației și arderii, o cincime din aerul atmosferic. (< fr. oxygène)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu oxigen
GAZOGÉN, -Ă adj. Care emană, care produce gaze. // s.n. Aparat care transformă un combustibil solid în combustibil gazos. [< fr. gazogène, cf. fr. gaz, gr. gennan – a produce]. Vezi definitia »
-CÉN2 elem. v. ceno3-. Vezi definitia »
ANTRACÉN, antraceni, s. m. Substanță cristalizată de culoare albă-gălbuie, cu fluorescență albastră, care se prepară prin distilarea gudronului cărbunilor de pământ și servește îndeosebi în fabricarea unor coloranți. – Din fr. anthracène. Vezi definitia »
SPASMOGÉN, -Ă adj. care provoacă spasme. (< fr. spasmogène) Vezi definitia »
POLÉN s.n. Pulbere (galbenă) provenită din staminele plantelor cu flori, care reprezintă celulele sexuale mascule. [< fr. pollen, cf. lat. pollen – făină fină]. Vezi definitia »