RARITÁTE, (2) rarități, s. f. 1. Faptul de a fi rar, caracterul a ceea ce este rar. 2. Obiect, ființă, fenomen care se întâlnește rar; p. ext. ceea ce este excepțional, atrage atenția, constituie o curiozitate. – Din lat. raritas, -atis. Vezi definitia »

RENÉTE s.n.pl. (și adj.) Soi de măr de origine olandeză, cu fruct de mărime mijlocie, conic, galben-limoniu, portocaliu pe partea expusă la soare și cu gust plăcut. [Sg. renet. / < fr. reinette, cf. germ. Renette]. Vezi definitia »

PREDICATIVITÁTE s. f. (Gram.) Însușire a unui cuvânt de a putea avea funcție de predicat (1). – Predicativ + suf. -itate. Vezi definitia »

AUTOIMUNITÁTE s. f. (Biol.) Proces patologic care constă în producerea de anticorpi îndreptați împotriva propriilor constituenți ai organismului. [Pr.: a-u-to-i-] – Auto¹- + imunitate (după fr. auto-immunisation). Vezi definitia »

EXTENSIBILITÁTE s. f. calitatea de a fi extensibil. (< fr. extensibilité) Vezi definitia »