SUÍTĂ s. f. 1. grup de oameni care însoțeste un demnitar; alai, escortă. 2. (muz.) compoziție instrumentală din mai multe părți scrise în aceeași tonalitate, dar contrastante prin caracter și mișcare. ◊ fragmente selective dintr-o lucrare mai amplă (operă, balet etc.). 3. serie, șir de idei, de reprezentări etc. ◊ continuitate, înlănțuire. (< fr. suite) Vezi definitia »

HODOROGEÁLĂ, hodorogeli, s. f. Faptul de a hodorogi; zgomot produs de obiecte lovite între ele sau răsturnate, de mersul zdruncinat al unui vehicul (hodorogit) etc. – Hodorogi + suf. -eală. Vezi definitia »

BOÁRFĂ, boarfe, s. f. (Fam.) Îmbrăcăminte veche, uzată, zdrențuită. ♦ P. ext. (Mai ales la pl.) Obiecte de uz personal, cu deosebire lenjeria, îmbrăcămintea și încălțămintea. ♦ Epitet dat unei femei ușoare. – Et. nec. Vezi definitia »

péjmă (péjme), s. f. – Scăișori (Centaurea suaveolens). – Var. peșmă. Mag. pézsma, din sl. pižma (Cihac, II, 250). Vezi definitia »

TUBULÚRĂ s.f. Bucată scurtă de țeavă montată la un vas pentru a se face legătura cu o conductă; ștuț. [< fr. tubulure]. Vezi definitia »