SCAFÁNDRU I. s. m. 1. marinar specializat în lucrări sub apă cu ajutorul scafandrului (II, 1); scafandrier. 2. persoană specializată care, cu ajutorul unui scafandru (II, 2), efectuează zboruri sau cercetări în spațiul cosmic. II. s. n. 1. costum închis ermetic care permite coborârea sub apă pentru executarea anumitor lucrări. 2. echipament izolant purtat de cosmonauți. (< fr. scaphandre) Vezi definitia »

RADIOCURENTOMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea vitezei curenților marini și pentru transmiterea datelor prin radio. [< radio- + curentometru]. Vezi definitia »

TERMOMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea temperaturii corpurilor. (din fr. thermomètre) Vezi definitia »

SIMULÁCRU s.n. Imitație înșelătoare, aparență falsă; spoială. [< fr. simulacre, cf. lat. simulacrum – copie]. Vezi definitia »

HEPTAMÉTRU adj., s.m. (Vers) de șapte picioare. [< fr. heptamètre, lat. heptametrum < gr. heptametros < hepta – șapte, metron – măsură]. Vezi definitia »