CRÓSĂ s. f. 1. baston curbat la un capăt, la jocurile de hochei, polo, golf. 2. cârjă episcopală. 3. patul puștii sau al pistolului. 4. formațiune anatomică vasculară (venă, arteră) îndoită în formă de arc; cârjă. (< fr. crosse) Vezi definitia »

CICLORÁMĂ s.f. Perdea, colorată de obicei în albastru, care închide laturile și fundul scenei, în spatele decorurilor. V. orizont (4) [în DN]. [< fr. cyclorama, germ. Zyklorama]. Vezi definitia »

șpureáncă s.f. (reg.) fată nelegitimă. Vezi definitia »

búclă (búcle), s. f. – Cîrlionț, zuluf. Fr. boucle. – Der. bucla, vb. (a ondula, a încreți), din fr. boucler; buclarisi, vb. (a greși lovitura, a o da în bară), a cărei formație nu este clară. Fiind vorba de un cuvînt curent în argoul elevilor, și avînd în vedere terminația sa, proprie înprumuturilor din ngr., presupunem că este vorba de fr. boucler „a ține la arest”, sau „a pedepsi un elev interzicîndu-i să plece”; în acest caz ar fi termen importat la începutul sec. XIX, în epoca primelor licee franceze din București și Iași. Nu este probabilă explicația lui Scriban, care pleacă de la bg. burak „sfeclă”, pentru a construi un vb. *buraklisam „mă înroșesc”. Vezi definitia »

PENÍNSULĂ, peninsule, s. f. Întindere de pământ care înaintează adânc în mare ca o prelungire a uscatului, rămânând înconjurată din trei părți de apă. – Din lat. peninsula, fr. péninsule. Vezi definitia »