PREMUNÍȚIE s. f. 1. stare de imunitate la orice nouă infecție bacteriană sau virală a unui organism deja infectat. 2. figură de stil de ordin retoric constând într-o precauție menită să pregătească auditoriul față de ceea ce ar putea să-i displacă. (< fr. prémunition, lat. praemunitio) Vezi definitia »

AEROTOPOGRAFÍE s. f. tehnică a măsurătorilor terestre cu aerofotograme. (< fr. aérotopographie) Vezi definitia »

MORFOPSIHOLOGÍE s. f. ramură a psihologiei care studiază corespondențele dintre caracterele morfologice și cele psihologice ale indivizilor. (< fr. morphopsychologie) Vezi definitia »

DEZOXIDÁȚIE s. f. dezoxidare. (< fr. désoxydation) Vezi definitia »

TAUTOFONÍE s.f. (Lingv.) Repetiție supărătoare a acelorași sunete sau articulații. [Gen. -iei. / < fr. tautophonie, cf. gr. tautophonia < tauto – același, phone – sunet]. Vezi definitia »