PRERAFAELÍSM s.n. v. prerafaelitism. Vezi definitia »

CATOLICÍSM s. n. Confesiune creștină care recunoaște primatul papei, infailibilitatea lui în materie de dogmă și de morală, purcederea „Sfântului Duh” de la Dumnezeu-Tatăl și de la Dumnezeu-Fiul, existența purgatoriului etc. – Din fr. catholicisme. Vezi definitia »

ACMEÍSM s.n. Curent decadent în literatura burgheză din Rusia la începutul sec. XX, înrudit cu simbolismul. [< rus. akmeizm]. Vezi definitia »

SATANÍSM s. n. (Rar) Caracterul a ceea ce este satanic, atitudine satanică. – Din fr. satanisme. Vezi definitia »

CRITICÍSM s.n. 1. Denumire dată de Kant filozofiei sale, considerând „critica cunoașterii” drept condiție prealabilă a oricărei cercetări filozofice. 2. Doctrină care minimalizează capacitatea omului de a cunoaște lumea și care consideră drept izvor al cunoașterii numai experiența înțeleasă subiectiv. ♦ Critică fără discernământ, exagerată sau chiar rău intenționată. [< fr. criticisme]. Vezi definitia »