PROTOCÓL, protocoale, s. n. 1. Act, document în care sunt consemnate rezoluțiile unei adunări, ale unor dezbateri, ale unei conferințe internaționale; document diplomatic cu valoarea unui acord internațional, care cuprinde hotărârile luate la o conferință internațională. 2. (Înv. și reg.) Formular oficial folosit pentru acte publice; p. ext. registru, catastif. 3. (La sg.) Totalitatea formelor și a practicilor de ceremonial care se aplică la festivități oficiale în relațiile diplomatice; serviciu însărcinat cu organizarea oficială a ceremonialului. ♦ P. gener. Reguli (de conduită) care trebuie respectate în societate. – Din fr. protocole, germ. Protokoll. Vezi definitia »

mozól, mozoále, s.n. (reg.) umflătură, gâlcă; bătătură. Vezi definitia »

SORBITÓL s. n. compus chimic din bacele de scoruș, colagog și purgativ. (< fr. sorbitol) Vezi definitia »

DIAMINOFENÓL s.n. (Chim.) Derivat al pirogalolului, al cărui clorhidrat este folosit ca revelator în fotografie. [Pron. di-a-. / < fr. diaminophénol]. Vezi definitia »

PISCÍCOL, -Ă adj. Referitor la pești, la piscicultură. [< fr. piscicole]. Vezi definitia »