robésc, -eáscă, robéști, adj. (înv.) de rob, al robilor. Vezi definitia »

POMPIERÉSC, -EÁSCĂ, pompierești, adj. (Rar) Care aparține pompierilor (1), privitor la pompieri, de pompier. [Pr.: -pi-e-] – Pompier + suf. -esc. Vezi definitia »

DICANICÉSC, -Ă, dicanicești, adj. (Înv.) Judecătoresc. – Din dicanic (rar întrebuințat, < ngr. dikanikos) + suf. -esc. Vezi definitia »

TĂBĂCĂRÉSC, -EÁSCĂ, tăbăcărești, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține tăbăcarilor, privitor la tăbăcari. ◊ Lână tăbăcărească = lână care se smulge de pe pielea de oaie dată la tăbăcit. 2. S. f. Numele unui joc de cărți. – Tăbăcar + suf. -esc. Vezi definitia »

profesorésc, profesoreáscă, adj. (înv.) profesoral, care este al învățătorului, care ține de învățător, specific învățătorilor. Vezi definitia »