ASASÍN, -Ă, asasini, -e, s. m. și f. Persoană care omoară mișelește și premeditat pe cineva; ucigaș. – Fr. assassin. Vezi definitia »

CHIN, stat în NV Uniunii Myanmar, la granița cu India; 36 mii km²; 369 mii loc. (1983). Centru ad-tiv: Hakha. Culturi agricole (orez, porumb, mei). Expl. forestiere, de petrol și cărbuni cocsificabil. Vezi definitia »

SIT-IN s.n. (Anglicism) Adunare de demonstranți care, șezând pe pământ, ocupă locuri publice în scop de protest. [< engl. sit-in]. Vezi definitia »

ghin (ghínuri), s. n. – 1. Sapă, cazma. – 2. Daltă. Origine incertă, dar probabil expresivă. Pare pînă la un punct formație paralelă lui cioc; este identică lui gin, s. n. (burghiu, sfredel). – Der. ghinărar, s. n. (daltă); ghinț, s. n. (calapod, formă), numit astfel probabil datorită vîrfului său, cf. cioc; ghinui, vb. (Trans., a ciopli cu tesla); ghionoi, s. n. (tîrnăcop); ghionoaie, s. f. (ciocănitoare, Picus maior, Picus minor), cf. celălalt nume, ciocănitoare, de la ciocan (identitatea cu ghionoi „tîrnăcop”, deși evidentă și semnalată încă de către Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 282, nu a fost admisă; după Tiktin, aflat în legătură cu gaură; Cihac, I, 119, se gîndește la sl. žlŭtŭ „blond”, sb., cr. žunja „blond”; Philippide, II, 714 propune o legătură cu alb. gjon „cucuvea”; cf. DAR și Pușcariu, Lr., 265; DAR se gîndește la posibilitatea unei rădăcini expresive, dar se referă mai curînd la intenția de a reproduce strigătul păsării; iar după Scriban, trebuie plecat de la vioi „ager”; nici una din aceste sugestii nu este convingătoare); ghiont, s. n. (brînci, lovitură cu cotul); (în)ghionti, vb. (a împinge; a da ghionturi, a da pumni); ghiontuială, s. f. (ghiont); ghiold, s. n. (ghiont), pare a rezulta dintr-o încrucișare a lui ghiont cu bold (DAR); (în)ghioldi, vb. (a împinge); ghioldiș, adv. (pieziș). Vezi definitia »

blagocín, blagocíni, s.m. (înv.) administrator. Vezi definitia »