rătioáră, rătioáre, s.f. (reg.) crenguță; vreasc; surcea. Vezi definitia »

INDIANÍSTICĂ s. f. disciplină care se ocupă cu studiul limbii și al civilizației Indiei de dinaintea penetrației europene; indologie. (< germ. Indianistik) Vezi definitia »

ZICĂTÚRĂ, zicături, s. f. 1. Zicătoare (1). 2. (Reg.) Cântec, cântare. – Zice + suf. -ătură. Vezi definitia »

TĂTÍȚĂ s. m. (Reg.) Tătic. – Tată + suf. -iță. Vezi definitia »

CIFROGRÁMĂ s. f. telegramă cifrată. (< it. cifrogramma) Vezi definitia »