ODONTOPATÍE s. f. denumire generică a maladiilor dentare. (< engl. odontopathy) Vezi definitia »

istâmplénie s.f. (înv.) ieșire din fire, extaz. Vezi definitia »

HETEROMERÍE s. f. (biol.) 1. inegalitate numerică, neuniformitate a părților unor organe ale aceleiași specii. 2. influență reciprocă diferită a factorilor ereditari. (< fr. hétéromérie) Vezi definitia »

SPEOLOGÍE s.f. Știință care se ocupă cu studiul complex al peșterilor și al vietuițoarelor din mediul subteran. Pronunțat: spe-o-. Vezi definitia »

FAGOTERAPÍE s. f. 1. folosire terapeutică a regimurilor alimentare. 2. tratament al unor boli microbiene cu ajutorul bacteriofagilor specifici. (< fr. phagothérapie) Vezi definitia »