DUMESNICÍE s. f. (Înv.) Starea în care se află un animal domestic, însușirea de a fi domestic. [Var.: domesnicíe s. f.] – Din dumesnic + suf. -ie. Vezi definitia »

GRAVITÁȚIE s. f. forță de atracție reciprocă a tuturor corpurilor, dependentă de masa acestora; atracția universală. ♦ câmp de ~ = spațiul în care un corp își exercită forța de gravitație asupra altor corpuri. (< fr. gravitation, lat. gravitatio) Vezi definitia »

ATAXOPARAPLEGÍE s. f. combinare a ataxiei cu paralizia, ca urmare a leziunii simultane a coloanelor posterioare și laterale ale măduvei spinării. (< fr. ataxoparaplégie) Vezi definitia »

AMFIBOLÍE s.f. (Lit.) Amfibologie. [< fr. amphibolie, cf. gr. amphibolia – nesiguranță]. Vezi definitia »

OSTEOLOGÍE s. f. ramură a anatomiei care studiază oasele; scheletologie (1). (< fr. ostéologie) Vezi definitia »