BÓMBĂ, bombe, s. f. 1. Proiectil (de formă alungită, umplut cu materie explozivă, incendiară etc.) folosit la bombardamentele din avion; (rar) proiectil de tun. ◊ Bombă atomică = proiectil la care se folosește ca exploziv energia obținută prin dezagregarea atomului. Bombă cu hidrogen = bombă explozivă bazată pe o reacție termonucleară prin care atomii de hidrogen se transformă în atomi de heliu, cu o uriașă dezvoltare de căldură și energie. ♦ Bombă vulcanică = bucată de lavă care erupe din crater și capătă o formă rotundă în timpul drumului parcurs prin atmosferă. 2. (Pop.) Proiectil, de mărimea unei grenade, care se aruncă cu mâna. 3. (În expr.) Bombă calorimetrică = aparat întrebuințat pentru determinarea căldurii de ardere a unei substanțe. 4. Fig. (Sport) Lovitură de minge trasă puternic. 5. Fig. (Arg.) Știre senzațională. 6. Fig. (Arg.) Local rău famat; speluncă. – Fr. bombe. Vezi definitia »

CUADRATÚRĂ s. f. v. cvadratură. Vezi definitia »

stréșă s.f. (reg.) 1. noroc, fericire. 2. destin, soartă. Vezi definitia »

ARIERGÁRDĂ, ariergărzi, s. f. Parte a armatei destinată pentru siguranța spatelui trupelor. [Pr.: -ri-er-] – Fr. arrière-garde. Vezi definitia »

HELIOGRAVÚRĂ s.f. Procedeu de execuție a clișeelor de cupru pentru imprimare heliografică. ♦ Gravură lucrată printr-un astfel de procedeu. [< fr. héliogravure]. Vezi definitia »