VERTÉBRĂ s.f. Fiecare dintre oasele în formă de inel care alcătuiesc coloana vertebrală, în canalul căreia se află măduva spinării. // În forma vertebr-, vertebro-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „care are vertebre”; „(referitor la) șira spinării”, „coloana vertebrală”, „vertebrat”. [< fr. vertèbre, cf. it., lat. vertebra < vertere – a întoarce]. Vezi definitia »

ASPIRÍNĂ s. f. comprimat conținând acid acetilsalicilic, febrifug și calmant. (< fr. aspirine, germ. Aspirin) Vezi definitia »

RUSÍSTICĂ s.f. Studiul limbilor și culturii rusești. [< rus. russistika]. Vezi definitia »

GEROIGIÉNĂ s. f. Igienă (2) a modului de viață al bătrânilor. [Pr.: -ro-i-gi-e-] – Gero[ntologie] + igienă. Vezi definitia »

UMBELÚLĂ s.f. (Bot.) Umbelă secundară, parțială care intră în alcătuirea unei umbele compuse. [Cf. fr. ombellule]. Vezi definitia »