ORDONÁNȚĂ s. f. I. 1. dispoziție scrisă care emană de la o autoritate (administrativă). ♦ ~ de plată = dispoziție de plată a unei sume. 2. act legislativ al unui guvern. 3. (jur.) hotărâre judecătorească dată în proceduri cu caracter urgent. II. (în vechea armată) soldat în serviciul personal al unui ofițer. III. mod de dispunere a elementelor unei compoziții arhitecturale, de grupare a diferitelor elemente ale unui tablou etc. (< fr. ordonnance) Vezi definitia »

CAZÁRMĂ, cazărmi, s. f. 1. Ansamblu de clădiri, construcții și instalații afectat militarilor. 2. (În sintagma) Cazarma echipajului = compartiment situat sub puntea unei nave de luptă, destinat odihnei echipajului. – Din rus. kazarma. Vezi definitia »

ANGHÍNĂ s.f. 1. Inflamație a mucoasei din fundul gâtului sau a faringelui, însoțită de greutatea de a înghiți. 2. ◊ Anghină pectorală = afecțiune caracterizată prin accese de sufocare și prin dureri în regiunea inimii. [Pl. -ne, var. angină s.f. / < fr. angine, cf. germ. Angine, lat. angina < angere – a înăbuși]. Vezi definitia »

VERÁNDĂ, verande, s. f. Galerie exterioară (balcon sau terasă acoperită), închisă adesea cu pereți având numeroase ferestre, care alcătuiește anexa unei locuințe. – Din fr. véranda. Vezi definitia »

AMFIGENÉZĂ s. f. 1. amfigonie. 2. situație a unor homosexuali de a putea întreține și relații heterosexuale. (< fr. amphigenèse) Vezi definitia »