FERÓNĂ s. f. pulbere microcristalină galbenă, reactiv. (< fr. ferrone) Vezi definitia »

TOHÁRICĂ adj. (În sintagma) Limba toharică = limbă indo-europeană vorbită în antichitate în Asia Centrală și cunoscută din texte aparținând sec. V-VII, scrise cu alfabet hindus. – Cf. fr. tokharien. Vezi definitia »

SÉXTĂ, sexte, s. f. 1. Treapta a șasea a gamei diatonice. 2. Intervalul de la orice notă dată până la cea de-a șasea, în ordinea gamei diatonice. – Din fr. sexte. Vezi definitia »

cocovámă, cocováme, s.f. (reg.) bulgăre de pământ moale, în formă de blid, folosit în jocul copiilor. Vezi definitia »

CARÁFĂ, carafe, s. f. Sticlă cu gâtul lung și cu partea de jos bombată. ♦ Conținutul unei astfel de sticle. [Var.: garáfă s. f.] – Din ngr. karáfa, fr. carafe, it. caraffa. Vezi definitia »