Definita cuvantului partizan
PARTIZÁN, -Ă I. s. m. f. 1. adept, susținător (al unei idei, al unei doctrine etc.); luptător pentru o cauză comună. 2. luptător într-un detașament organizat, neîncadrat formal în forțele armate, care acționează în spatele frontului inamic. II. adj. care manifestă, exprimă un spirit de partid. (< fr. partisan, rus. partizan)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu partizan
BOȘIMÁN, -Ă adj., s. m. f. (băștinaș) dintr-o populație negridă din sudul Africii (deșertul Kalahari). ◊ (s. f.) limbă vorbită de boșimani. (< fr. boschiman) Vezi definitia »
ULTRAPORȚELÁN s.n. Porțelan cu calități superioare de izolator pentru curenți de înaltă frecvență. [< ultra- + porțelan]. Vezi definitia »
principăteán, principăténi, s.m. (înv.) locuitor din populația de bază a celor două Principate. Vezi definitia »
FONETICIÁN, -Ă s. m. f. specialist în fonetică; fonetist (1). (< fr. phonéticien) Vezi definitia »
DECÁN, -Ă, decani, -e, subst. 1. S. m. și f. Membru al corpului profesoral universitar însărcinat cu conducerea unei facultăți; grad deținut de această persoană. 2. S. m. Persoană (aleasă dintre avocați) care conducea baroul avocaților. 3. S. m. Persoana cea mai în vârstă sau cu vechimea cea mai mare în anumite corpuri constituite. 4. S. m. (În biserica anglicană) Conducător al unui colegiu de preoți, al unei instituții religioase sau al unui local de cult. Decanul de Canterbury. 5. Decurion. – Din lat. decanus, germ. Dekan. Vezi definitia »