STERN, sternuri, s. n. Os lung și plat așezat în mijlocul părții anterioare a toracelui, de care sunt prinse coastele și cele două clavicule. – Din fr. sternum. Cf. lat. sternum. Vezi definitia »

TERN, -Ă adj. (Liv.) Șters, mat, spălăcit; (fig.) fără relief, fără culoare; monoton. [< fr. terne]. Vezi definitia »

FALÉRN s. n. (ant.) vin renumit de Falerno (Italia). (< fr. falerne, lat. falernum) Vezi definitia »

MATÉRN, -Ă adj. de (la) mamă. ♦ limbă ~ă = limbă învățată și vorbită din copilărie, transmisă de la părinți. ◊ (adv.) cu sentimente de mamă; ca o mamă. (< lat. maternus, it. materno) Vezi definitia »

UNICÓRN, -Ă adj. (Zool.) Care are un singur corn. ♦ (s.m.) Animal fabulos, cu corp de cal și un corn în frunte; inorog. [Cf. fr. unicorne]. Vezi definitia »