OBIECTIVÁ, obiectivez, vb. I. Tranz. (Rar) A considera un lucru ca obiectiv (I 1); a transforma în valori cu existență obiectivă. ♦ Refl. A deveni obiectiv (I 1). – Din fr. objectiver. Vezi definitia »

INERVÁ vb. tr. (despre nervi) a forma rețeaua de nervi a unui organ, țesut. (< fr. innerver) Vezi definitia »

GRAVA vb. tr. A sĂ?pa în piatrĂ?, lemn, metal etc. litere sau figuri, în special pentru a obține un clișeu grafic. -Din fr. Graver Vezi definitia »

altcevá (alt-ce-) pr. Vezi definitia »

ceva ce iese din anus Vezi definitia »