tulí², tulésc, vb. IV (înv. și reg.) 1. a se ascunde, a se adăposti. 2. a porni, a coborî (turmele). Vezi definitia »

MĂGULÍ, măgulesc, vb. IV. 1. Tranz. A satisface amorul propriu sau vanitatea cuiva prin vorbe sau fapte; a flata; a linguși. 2. Refl. (Înv.) A se amăgi cu..., a se împăca cu..., a se încânta cu... – Din sl. magulitsen. Vezi definitia »

isțelí (-lésc, -ít), vb. – 1. A vindeca. – 2. A îmbunătăți. Sl. iscęljati „a vindeca” (DAR). Sec. XVIII, înv.; împrumut cultural. – Der. isțelitor, adj. (care vindecă); isțe(a)lenie, s. f. (vindecare). Vezi definitia »

ȘCOLÍ, școlesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) instrui (temeinic) în școală. – V. școală. Vezi definitia »

CHILI s.n. Cuvânt de origine indiană sud-americană, de circulație internațională în variantele engl. chile, chili, chilli, pentru: 1. Ardei iute, respectiv boia. 2. Amestec tradițional de condimente, numit și chili mexican sau american (engl. chili powder, germ. Chilipulver), ce nu trebuie confundat cu ardeii sau cu simpla boia de ardei (engl. chilli powder, germ. Chillipulver), constând în principal din boia, chimion amar, oregano și usturoi, utilizat pentru asezonarea preparatelor specifice. 3. Preparat culinar (supă, tocăniță) condimentat cu chili (2), cel mai cunoscut fiind chili con carne, mâncare specific texană din carne de vită tocată, boabe de fasole, bucăți de ardei și roșii; adaptat bucătăriei europene, chilli con carne este o tocăniță din carne de vită cu felii de ardei, în sos picant. Vezi definitia »