analóghion (analoghioáne), s. n. – Pupitru înalt, mobil, pe care se pun cărțile de cult în biserică. – Var. análog. Análog, adj. (analog). Ngr. ἀναλογία și der. săi. – Der. analoghie, s. f. (contribuție proporțională; înv., analogie); analogie, s. f. (asemănare); analogic, adj. (întemeiat pe analogie); analoghisi, vb. (înv., a împărți). Cf. Gáldi 145. Vezi definitia »

ANDROSTERÓN s.m. Hormon sexual masculin. [Var. androsteronă s.f. / < fr. androstérone]. Vezi definitia »

SILÓN s. n. fibră sintetică textilă obținută prin polimerizare. (< germ. Silon, n. com.) Vezi definitia »

DISPROFORÓN s. n. (la autorii latini) aliterație a unor consoane greu de pronunțat. (< lat. dysprophoronus, gr. dysprophoron) Vezi definitia »

DUBLUCASETOFÓN s. n. casetofon cu două casete, permițând copierea unei casete pe alta, fără a mai fi nevoie de un alt aparat. (după engl. double cassete /recorder/) Vezi definitia »