hăbătíc, hăbătícuri, s.n. (reg.) mâncare rău gătită; hăluigă. Vezi definitia »

ITÁLIC, -Ă, italici, -ce, adj. 1. Care aparține Italiei antice, privitor la Italia antică. 2. (Despre caractere tipografice; și substantivat, f.) Cursiv. – Din fr. italique, lat. italicus. Vezi definitia »

DIAFORÉTIC, -Ă adj., s. n. (medicament) care produce diaforeză; sudorific. (< fr. diaphorétique) Vezi definitia »

PATERÍC, paterice, s. n. Colecție de povestiri din viața vechilor călugări (trecuți de Biserică în rândul sfinților); text care face parte dintr-o astfel de colecție. – Din sl. paterikŭ. Vezi definitia »

APODÍCTIC, -Ă, apodictici, -e, adj. (Despre judecăți, demonstrații etc.) Care exprimă raporturi și legături necesare între lucruri sau fenomene și însușirile lor, care exclude posibilitatea unei opoziții; indiscutabil. – Fr. apodictique (lat. lit. apodicticus). Vezi definitia »