AUTOVACCÍN s.n. (Med.) Vaccin preparat prin culturi de microbi luați chiar de la bolnavul căruia i se administrează. [Pron. a-u-, pl. -nuri. / cf. fr. autovaccin]. Vezi definitia »

ciuín s. m. – Plantă, săpunariță. – Var. ciuien. Tc. çüyen (Șeineanu, II, 138). DAR dă cuvîntul ca înv., dar încă circulă în Munt. Vezi definitia »

NEOLATÍN, -Ă adj. care are la bază limba latină; romanic; (despre popoare) de origine latină. (< fr. néo-latin) Vezi definitia »

Din magh. csákó  Vechi tip de cască militară, rigidă și cu vizieră, ca a husarilor unguri. (definiție preluată din Le Petit Robert: în fr. shako sau schako) Vezi definitia »

clícin (-ne), s. n. – Haină tipică în formă de vestă. – Var. clici, clic, clece. Săs. Klîdchen, germ. Kleidchen „costumaș” (Borcea 182). În Trans. Vezi definitia »