áceră (ácere), s. f. – Vultur, acvilă. – Var. aciră < Lat. ăquῐla (Pușcariu 10; REW 582; DAR); cf. prov. aigla, fr. aigle, cat. áliga, sp. águila, port. aguia. Cuvîntul rom. este rar, astăzi practic a dispărut. Nu apare în texte vechi nici autentic populare; astfel încît poate fi creație artificială, datorată vreunui filolog latinist din sec. XIX (după cum crede DAR; însă filologul avea, în acest caz, un excepțional simț al limbii). Adevărul este că latiniștii din sec. XIX au inventat forma acvilă, s. f., care încă se mai folosește, în limbajul poetic și heraldic, și der. acvilin, adj. (vulturesc, ca ciocul acvilei, coroiat). Vezi definitia »

RUBEÓLĂ s.f. Maladie eruptivă, contagioasă, cu evoluție benignă. [Pron. -be-o-. / < fr. rubéole]. Vezi definitia »

MALTÓZĂ s.f. Zahăr cristalizat, solubil în apă, care se prepară din amidon. [< fr. maltose, germ. Maltose]. Vezi definitia »

LUPULÍNĂ s. f. pulbere galbenă din hamei, care dă aromă și amăreală berii. (< fr. lupuline) Vezi definitia »

pieljoácă, pieljoáce, s.f. (reg.) pieliță de pe carnea de vită. Vezi definitia »