ANOFELOGÉN, -Ă adj. (Despre terenuri, bălți) Care constituie un focar de dezvoltare a țânțarilor anofeli. [< fr. anophélogène]. Vezi definitia »

ANEMOGÉN, -Ă adj. datorat acțiunii vânturilor; eolian. (< fr. anémogène) Vezi definitia »

ȘÚMEN, Ă, șumeni, – e, adj. (Reg.) Amețit de băutură; cherchelit. – Din sl. šumĩnŭ. Vezi definitia »

Termen preluat din vechea teorie umorala si insemnand initial o constitutie particulara a unui individ, datorita unui anumit amestec al umorilor fundamentale. A fost utilizat apoi pentru a desemna reactivitatea patologica a unei persoane fata de diverse substante (alimente, medicamente, polen,etc.) care nu provoaca nici o reactie suparatoare la majoritatea indivizilor. Astazi, fiind cunoscut ca este vorba de reactii alergice, termenul a iesit din uz. Idiosincrazie psihica – repulsie nemotivata fata de obiecte, persoane, fenomene din mediul inconjurator. Vezi definitia »

CATRÉN s. n. strofă (poezie) de patru versuri; tetrastih. (< fr. quatrain) Vezi definitia »