ODÍHNĂ, (3) odihne, s. f. 1. Întrerupere temporară a unei activități în scopul refacerii și al întăririi forțelor; (stare sau timp de) repaus; odihnire. ◊ Casă de odihnă = clădire în localitățile balneare sau climaterice în care oamenii își petrec concediul de odihnă. Odihnă activă = repaus realizat prin practicarea unei activități sportive în limitele în care nu provoacă oboseală. ◊ Fără odihnă = a) loc. adj. care este în continuă mișcare, în veșnic neastâmpăr; neastâmpărat; b) loc. adv. mereu, neîncetat. ◊ Expr. (Înv.) A pune (cuiva) odihnă sau a lăsa (ceva) în odihnă = a înceta de a mai întrebuința (un obiect); a întrerupe (o acțiune). ♦ Somn². 2. Calm desăvârșit, pace, liniște sufletească; tihnă, răgaz. ♦ (Adesea determinat prin „de veci” sau „veșnică”) Moarte; p. ext. mormânt. 3. (Concr.) Platformă orizontală plasată după o serie de trepte ale unei scări, fie pentru odihnă (1), fie pentru intrarea în apartamentele unui etaj; palier. [Var.: (reg.) hodínă, odínă s. f.] – Din odihni (derivat regresiv). Vezi definitia »

FULGERĂTÚRĂ, fulgerături, s. f. (Rar) Faptul de a fulgera; fulger, fulgerare. – Fulgera + suf. -ătură. Vezi definitia »

ALOSINDÉZĂ s. f. împerechere în meioză a unor cromozomi de la părinți diferiți. (< fr. allosyndèse) Vezi definitia »

CIPRINICULTÚRĂ s. f. ramură a pisciculturii care se ocupă cu creșterea și exploatarea rațională a crapului. (< fr. cypriniculture) Vezi definitia »

TERMOCLÍNĂ s. f. zonă de discontinuitate între două mase de ape marine cu temperaturi diferite. (< fr., engl. thermocline) Vezi definitia »