EMERGÉNT, -Ă adj. (Despre radiații, corpuri) Care iese dintr-un mediu după ce l-a străbătut. ◊ Teoria evoluției emergente = teorie idealistă și metafizică cu privire la procesul dezvoltării, potrivit căreia apariția noilor calități este absolut spontană și imprevizibilă. [< fr. émergent, cf. lat. emergere – a ieși]. Vezi definitia »

FERMÉNT s.m. 1. Enzimă. 2. (Fig.) Ceea ce face să nască sau să întrețină pasiunile, dușmăniile; sămânță. // (Și în forma fermento-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) fermentație”, „ferment”. [< fr. ferment, cf. lat. fermentum]. Vezi definitia »

PREEXISTÉNT, -Ă adj. care preexistă. (< fr. préexistant) Vezi definitia »

DEPRIMÁNT, -Ă adj. care deprimă; descurajant, demoralizant, dezolant. (< fr. déprimant) Vezi definitia »

MACRODÓNT, -Ă adj. care prezintă macrodontie. (< fr. macrodonte) Vezi definitia »