CARÚNCULĂ s. f. 1. formație anatomică mică, proeminentă; nodul. 2. excrescență cărnoasă pe tegumentul seminței, colorată, bogată în materii oleaginoase, la diseminare prin intermediul insectelor. (< fr. caroncule, lat. caruncula) Vezi definitia »

HORCĂIÁLĂ, horcăieli, s. f. Faptul de a horcăi; zgomotul produs de cel care horcăie; horcăit, horcăitură. – Horcăi + suf. -eală. Vezi definitia »

pumnátă, pumnáte, s.f. (reg.) bentiță cusută de jur împrejurul părții de jos a rochiței. Vezi definitia »

DACÍTĂ s. f. exploziv în mine, care nu aprinde grizuul. (< fr. dacite) Vezi definitia »

írhă s.f. (reg.) piele subțire și albă tăbăcită, ierhă. Vezi definitia »