DOMINICÁN, -Ă I. s. m. f. călugăr(iță) dintr-un ordin monahal catolic înființat la sfârșitul sec. XIII. II. adj. referitor la acest ordin. (< fr. dominicain) Vezi definitia »

RYOKÁN s. n. han tradițional japonez. (< engl. ryokan) Vezi definitia »

HIPOTIROIDIÁN, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de hipotiroidie. (< fr. hypothyroïdien) Vezi definitia »

ELISABETÁN, -Ă adj. din timpul reginei Elisabeta I a Angliei, specific acelei epoci. ♦ stil ~ = stil al Renașterii engleze dezvoltat prin adăugarea unor elemente eterogene pe fondul tradiției gotice anterioare (construcții de o simetrie strictă, excesiv ornamentate, portretul și arta miniaturii, mobilier cu forme masive); literatura dramatică e reprezentată de teatrul lui Marlowe și Shakespeare. (< fr. élisabéthain) Vezi definitia »

MAZDEEÁN, -Ă adj., s. m. f. mazdeist. (< fr. mazdéen) Vezi definitia »