ORALITÁTE s. f. 1. Calitate a stilului unei scrieri beletristice de a părea vorbit, dând expunerii un caracter spontan și viu atât în dialogurile care notează particularitățile vorbirii personajelor, cât și în narațiunea propriu-zisă; ansamblu de particularități ale limbii vorbite, ale graiului viu. 2. (Jur. în sintagma) Principiul oralității = principiu fundamental al dreptului procesual, potrivit căruia dezbaterea litigiului se face verbal. – Oral + suf. -itate. Cf. it. oralitá. Vezi definitia »

FAMILIARITÁTE s.f. Fel de a fi, purtare familiară, prietenească. ♦ Fel de a vorbi, de a scrie simplu, ca în familie. ♦ Intimitate rău înțeleasă; (la pl.) vorbe, gesturi, fapte lipsite de respect, ireverențioase. [Cf. fr. familiarité, lat. familiaritas]. Vezi definitia »

VITROZITÁTE s. f. structură asemănătoare sticlei. (< fr. vitrosité) Vezi definitia »

INFECȚIOZITÁTE s. f. contagiozitate. (< fr. infectiosité) Vezi definitia »

READMÍTE vb. tr. a admite din nou. (după fr. réadmettre) Vezi definitia »