CAINOZÓIC, -Ă adj., s. n. cenozoic. (< engl. cainozoic) Vezi definitia »

IERNÁTIC, -Ă, iernatici, -ce, adj., s. n. 1. Adj. (Ca) de iarnă, caracteristic iernii. 2. S. n. (Pop.) Iernat. ♦ (Concr.) Adăpost pentru oi în timpul iernii. 3. S. n. (Pop.) Hrană, nutreț pentru animale în timpul iernii. 4. S. n. Loc de adăpost pentru nave în timpul iernii. – Iarnă + suf. -atic. Vezi definitia »

RÚSTIC, -Ă adj. (Liv.) De țară, ca la țară; câmpenesc; rustican. ♦ Simplu, necioplit, brut, grosolan. // s.f. Zidărie executată din blocuri masive de piatră a căror față exterioară este cioplită brut. [Cf. fr. rustique, lat. rusticus]. Vezi definitia »

ghigilíc (-curi), s. n. – Căciuliță de dormit. Tc. gecelik (Șeineanu, II, 182; Lokotsch 704). Sec. XVIII. Vezi definitia »

NERÍTIC, -Ă adj. Zonă neritică = zonă a fundului mării situată în apropierea țărmului, conținând depuneri de scoici, nisip, pietrișuri și având o floră și o faună bogată. ♦ (Despre organisme marine) Care trăiește liber în apa de deasupra platformei litorale. [< fr. néritique, cf. gr. nerites – scoici de mare]. Vezi definitia »