CONVÚLSIE, convulsii, s. f. 1. Contracție bruscă, involuntară, prelungită a musculaturii unui segment corporal sau a întregului corp; spasm. 2. Fig. Frământare, zvârcolire, încordare. [Var.: convulsiúne s. f.] – Din fr. convulsion, lat. convulsio, -onis. Vezi definitia »

CHEMOTAXONOMÍE s. f. ramură a biologiei care studiază relațiile dintre organisme pe baza elementelor chimice, stabilind clasificarea lor în sistem. (< germ. Chemotaxonomie) Vezi definitia »

PURIFICÁȚIE s. f. 1. purificare. 2. ceremonie religioasă consacrată ispășirii păcatelor, curățirii morale. (< fr. purification) Vezi definitia »

ROGATÓRIE adj. comisie ~ = comisie delegată de un tribunal să facă un act de procedură sau de instruire judiciară la cererea unui alt tribunal. (< fr. rogatoire) Vezi definitia »

CHIROMEGALÍE s.f. v. cheiromegalie. Vezi definitia »