Definita cuvantului clopotar
CLOPOTÁR, clopotari, s. m. 1. Persoană care trage clopotele (1) la biserică. 2. Persoană specializată în fabricarea clopotelor (1). – Clopot + suf. -ar.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu clopotar
IPOTECÁR, -Ă, ipotecari, -e, adj. 1. (Despre o creanță, un creditor) Care are drept de ipotecă, garantat printr-o ipotecă. 2. Privitor la o ipotecă. – Din fr. hypothécaire. Vezi definitia »
POTCOVÁR, potcovari, s. m. Meseriaș care face potcoave și potcovește animalele de tracțiune. – Potcoavă + suf. -ar. Vezi definitia »
PREVELÁR, -Ă adj., s. f. (consoană) al cărei punct de articulare se situează în partea anterioară a palatului moale. (< fr. prévélaire) Vezi definitia »
lufár (lufári), s. m. – Pește (Thynnus pelamis). Ngr. λονφάρι (Scriban), cf. tc. lüfer. Vezi definitia »
SALIVÁR, -Ă adj. referitor la salivă. ♦ glande ĕ = glande sub limbă, care secretă saliva. (< fr. salivaire, lat. salivarius) Vezi definitia »