SEGREGÁȚIE, segregații, s. f. 1. Segregare (2); lipsă de omogenitate a compoziției chimice a unui aliaj solidificat, rezultată din segregare. 2. (În sintagma) Segregație rasială = formă a discriminării rasiale constând în separarea persoanelor pe baza unor criterii de origine sau rase diferite din interiorul aceleiași țări (privind cartierele de locuit, școlile, sălile de spectacole, mijloacele de transport în comun, asistența medicală etc.); discriminare rasială; segregare (5). [Var.: segregațiúne s. f.] – Din fr. ségrégation. Vezi definitia »

APIFITOTERAPÍE s. f. terapie cu extrase din plante și produse apicole. (< api- + fitoterapie) Vezi definitia »

BĂCĂLÍE² s. f. v. băcănie. Vezi definitia »

polície² s.f. (reg.) copil mic care face ghidușii. Vezi definitia »

CRENOTERAPÍE s. f. ansamblu de metode terapeutice care utilizează apele minerale. (< fr. crénothérapie) Vezi definitia »