Definita cuvantului perturbativ
PERTURBATÍV, -Ă adj. perturbator. (< lat. perturbativus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu perturbativ
CONATÍV, -Ă adj. 1. (fil.) referitor la activitate, la procesele de voință; volitiv. 2. (despre forme verbale) care exprimă ideea de efort. (<fr. conatif) Vezi definitia »
CONCLUZÍV, -Ă adj. v. conclusiv. Vezi definitia »
COEZÍV, -Ă adj. care leagă, unește. (< fr. cohésif) Vezi definitia »
ACREDITÍV s.n. 1. Faptul sau efectul unui credit sau al unei creditări. 2. Sumă de bani rezervată de un cumpărător din contul său la o unitate bancară ce servește un furnizor pentru ca acestuia să i se poată face plata în momentul în care dovedește expedierea (predarea) mărfurilor. ♦ Sumă de bani depusă de cineva la o unitate a Casei de economii și consemnațiuni pentru a-i sta la dispoziție (la cerere) la o altă unitate; documentul prin care se certifică o asemenea depunere. [< fr. accréditif]. Vezi definitia »
PENDANTÍV s.n. v. pandantiv. Vezi definitia »