ízbă² s.f. (înv.) 1. izbitură. 2. trântă. Vezi definitia »

FANFÁRĂ s.f. Formație muzicală compusă din instrumente de suflat și de percuție. ♦ Muzică compusă pentru instrumente de suflat și de percuție; arie executată din instrumente de alamă. [Var. famfară s.f. / < fr. fanfare, it. fanfara]. Vezi definitia »

MAJÚSCULĂ s.f. (Adesea adj.) Literă mare, capitală. [< fr. majuscule]. Vezi definitia »

CUIȘÓRIȚĂ, cuișorițe, s. f. Plantă erbacee cu flori alburii sau roșcate și cu fructe capsule (Holosteum umbellatum). [Acc. și: cuișoríță. – Pr.: cu-i-] – Cuișor + suf. -iță. Vezi definitia »

FLEȘÉTĂ s. f. mici proiectile cu pene și vârf ascuțit, care, lansate cu mâna, trebuie înfipte într-o țintă. (< fr. fléchette) Vezi definitia »