ȘÚBĂ, șube, s. f. Haină largă și lungă, cu guler mare, căptușită cu blană și purtată mai ales de bărbați. ♦ P. gener. Haină groasă căptușită cu blană. – Din scr. šuba, magh. suba. Vezi definitia »

PROSTITUATĂ acadea, amazoană, anină, balerină, bambilici, bașoaldă, bârfă, bârzoaie, II.B.C., boarfă, bodroanță, bordeleză, borfet, borfetă, braică, bufă, bufniță, buleandră, calmant, calorifer, cameristă, captivă, cartoafă, cațaveică, chiftea, cleopă, cloambă, coardă, coardă penală, conopidă, cordache, cordeanu, cordelie, cordescu, cotarbă, curvă, curviștină, dalilă, dambilușcă, famă, farfuză, fârță, fârțoagă, femeie cu condicuță, flautistă, fleașcă, fleoarță, fleorțotină, fleștură, fliușcă, floarță, floștină, focă, frecangioaică, fufă, garidă, handră, hanțușcă, hartabă, hastură, hâță, iapă, iavașă, jantă, jartea, Lady Mary, libarcă, libelulă, lipitoare, maimuță, marcoavă, marfă, mastroacă, mesalină, meseriașă, mordină, oafă, oarfă, pacientă, parașută, pasăre de noapte, pârjoală, penalistă, penisonară, pocnitoare, potloagă, prăjitoare, puită, pupăză, pușcătoare, putoare, răpitoare, rufă, scabie, servitoare, spălătură, spintecătură, știoaflă, ștoarfă, ștroamfă, tapeză, taxatoare, terfeloagă, tiristă, tivitoare, traseistă, țolină, țundră, veveriță, vrăbioară, zdreanță penală. Vezi definitia »

ARGINÁZĂ s. f. (Chim.) Enzimă solubilă conțiuntă în cantitate mare în ficatul mamiferelor. – Fr. arginase. Vezi definitia »

CẤRĂ s. f. (Pop.; în expr.) A se ține de câra cuiva = a stărui pe lângă cineva, a depune insistențe pentru a determina pe cineva să facă un lucru. A fi în câră cu cineva = a fi în ceartă, în dușmănie cu cineva. – Din cârâi (derivat regresiv). Vezi definitia »

hoándră s.f. (reg.) ceartă, gălăgie. Vezi definitia »