TREBĂLUIÁLĂ, trebăluieli, s. f. Muncă măruntă, de alergătură pe lângă gospodărie. – Trebălui + suf. -eală. Vezi definitia »

MÁRNĂ s.f. Rocă sedimentară formată dintr-un amestec de argilă și calcar, întrebuințată la fabricarea cimentului. [< marne, it. marna]. Vezi definitia »

MRÁNIȚĂ s. f. Îngrășământ agricol natural provenit din gunoi de grajd bine fermentat sau din resturi vegetale (în special frunze) descompuse. – Din sl. *smradŭnica. Vezi definitia »

SACÁDĂ, sacade, s. f. (Livr.) Mișcare sacadată; sunet sacadat. – Din fr. saccade. Vezi definitia »

TASTIÉRĂ s.f. (Muz.) 1. Mecanism care declanșează sunetele unui tub de orgă sau coardele unor instrumente cu claviatură. 2. Placă specială din lemn tare, fixată, la instrumentele cu coarde, deasupra părții superioare a cutiei de rezonanță. [Pron. -ti-e-. / cf. it. tastiera – claviatură]. Vezi definitia »