hirotesí (-sésc, -ít), vb. – A pune mîinile peste ceva. Ngr. χειροθέτω. Sec. XIX. – Der. hirotesie, s. f. (acțiunea de a hirotesi). Vezi definitia »

CHIVERNISÍ, chivernisesc, vb. IV. (Pop. și fam.) 1. Tranz. A administra, a conduce. 2. Tranz. și refl. A face economii; a agonisi. 3. Refl. și tranz. A ajunge sau a face să ajungă la o situație materială bună; a (se) căpătui, a (se) pricopsi. 4. Tranz. și refl. A (se) aproviziona; a (se) îndestula. – Din ngr. kivérnisa (aor. al lui kivernó). Vezi definitia »

PARAVALISÍ, paravalisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A confrunta, a compara texte, registre, acte etc. pentru a stabili conformitatea dintre ele. – Din ngr. paravalíso (viit. lui paravállo). Vezi definitia »

plantarisí, plantarisésc, vb. IV (înv.) a abandona, a părăsi brusc. Vezi definitia »

prohorisí (prohorisésc, prohorisít), vb. – A progresa, a înainta. Ngr. προχωρῶ, viitor προχωρίσω (Tiktin; Gáldi 239). Vezi definitia »