bis adv. – 1. Repetat, a doua oară; se folosește numai în enumerările în care un număr determinat apare de două ori. – 2. (Interj.) Încă o dată; se folosește pentru a cere actorilor sau cîntăreților să repete o parte din programul artistic. Fr. bis, din lat. bis. – Der. bisa, vb. (a repeta). Vezi definitia »

HESPERÓRNIS s.m. Pasăre fosilă de apă, asemănătoare cu pinguinul actual, cu aripile reduse la două palete, care-i serveau la înot. [< fr. hesperornis, cf. gr. hesperos – de seară, ornis – pasăre]. Vezi definitia »

DIS- v. des¹-. Vezi definitia »

ANONYMUS CARANSEBESIENSIS (sau LOGOSHIENSIS), denumire dată atît autorului necunoscut al uni dicționar român-latin manuscris din jurul anului 1700, cît și dicționarului însuși (primul dicționar biling cu româna ca limbă de bază, scris cu litere latine). S-a emis ipoteza că autorul ar fi Mihail Halici. Vezi definitia »

SCHÉPSIS s.n. (Fam.) Minte, pricepere; perspicacitate. ♦ Cu schepsis = cu judecată, cu chibzuință. [< gr. skepsis]. Vezi definitia »