trosnitor, trosnitori s. m. (intl.) bătăuș, huligan. Vezi definitia »

REZONATÓR, rezonatoare, s. n. Aparat sau sistem fizic capabil să intre în rezonanță (2) când se găsește într-un câmp de forțe periodice, datorită unui izvor de oscilații. – Din fr. résonateur. Vezi definitia »

DĂUNĂTÓR, -OÁRE, dăunători, -oare, adj. Care dăunează; păgubitor, dăunos. ♦ (Substantivat. m.) Ființă care atacă plante sau animale ori produse vegetale sau animale, provocând pagube. [Pr.: dă-u-] – Dăuna + suf. -ător. Vezi definitia »

văitătór (rar) (văi-) adj. m., pl. văitătóri; f. sg. și pl. văitătoáre Vezi definitia »

răscór, răscoáre, s.n. (reg.) izvor; confluență. Vezi definitia »