BELGRAD (BEOGRAD), cap. federală a Iugoslaviei și a Rep. Serbia, port pe Dunăre; 1,7 mil. loc. (1985, cu suburbiile). Nod de comunicații. Aeroport internațional (Surčin). Pr. centru politic, comercial și cultural al țării. Centru ind. (constr. de mașini agricole, autovehicule, rulmenți, prod. electrotehnice, ind. textilă, de conf., chimică). Academie de științe. Universitate (1863). Monumente din sec. 17-19. Muzee. Tîrguri și festivaluri internaționale. Așezare celtică (Singidunum), apoi romană. Cunoscut sub actualul nume din sec. 9. În ev. med. a avut un important rol strategic. Apărat de Iancu de Hunedoara în timpul asediului otoman din 1456. Cucerit de turci în 1521, a rămas sub ocupația acestora, cu unele întreruperi, cînd s-a aflat în stăpînirea Habsburgilor; în 1815 a devenit cap. principatului autonom sîrb sub suzeranitate otomană. Din 1918, capitala Regatului Sîrbilor, Croaților și Slovenilor (din 1927 Iugoslavia). Ocupat de hitleriști în 1941, orașul a fost eliberat (oct. 1944) de Armata Populară de Eliberare a Iugoslaviei în cooperare cu armata sovietică. Vezi definitia »

ASCLEPIÁD¹ adj., s.m. (Vers) compus dintr-un spondeu (sau troheu), doi sau trei coriambi și un iamb. [Pron. -pi-ad. / < fr. asclépiade, cf. lat. asclepiadeum (metrum) < Asclepiade – poet grec din antichitate]. Vezi definitia »

BAHR EL-ABIAD (BAHR AL-ABYAD) [báhr æl-abiɔd], denumirea Nilului Alb în Sudan, de la vărsarea lui Bahr el-Ghazal pînă la confl. cu Nilul Albastru. Vezi definitia »

DIGITIGRÁD, -Ă adj., s. m. f. (mamifer) care merge sprijinindu-se numai pe vârful degetelor. (< fr. digitigrade) Vezi definitia »

SEMINOMÁD, -Ă adj. (Despre popoare) În stare de seminomadism. [Pl. -azi, -ade. / cf. fr. semi-nomade]. Vezi definitia »