BIOTÍT (‹ fr. {i}) s. n. Mică feromagneziană, de culoare brun-verzuie pînă la neagră, cu luciu sticlos sau sidefos semimetalic și aspect de mase compacte foioase-solzoase. Se formează în filoanele pegmatitice și reprezintă un constituient important al celor mai multe roci magnetice acide și intermediare. Este utilizat ca material sclipitor la fabricarea mortarului. Vezi definitia »

strâmbătățít, -ă, adj. (înv.; despre oameni) nedreptățit. Vezi definitia »

SCAPOLÍT s. m. mineral amorf conținând silicat de calciu și de aluminiu, în unele roci vulcanice. (< fr. scapolite) Vezi definitia »

Evghenit prahticos= nobil cu experien ă(Povesti nemuritoare vol.9) Vezi definitia »

JUMULÍT², -Ă, jumuliți, -te, adj. 1. (Despre păsări) Curățat de pene sau de fulgi; cu penele căzute, năpârlit. ♦ (Despre oameni și animale) Cu părul smuls. 2. Fig. Estorcat (de bani) jefuit, escrocat. – V. jumuli. Vezi definitia »